Brick '10-Wienerberger Brick Awards

 Viena, 9 aprilie 2010 – Wienerberger AG, cel mai mare producător de cărămizi la nivel mondial şi primul ca importanţă în fabricarea ţiglelor de argilă din Europa, a acordat la data de 8 aprilie 2010 pentru a patra oară premiul „Brick Award" în valoare totală de 21.000 Euro. În acest an criticii de arhitectură au înscris în competiţie 260 proiecte din 32 ţări. Un juriu prestigios format din experţi internaţionali, precum Andrea Deplazes (Elveţia), Maurizio Masi (Italia), Radu Mihăilescu (România), Vladimir Plotkin (Rusia) şi Thomas Rau (Olanda) a ales câştigătorii din participanţii înscrişi. Printre criteriile de selecţie importante s-au numărat şi gradul de funcţionalitate şi caracteristicile ecologice ale clădirii, pe lângă modul de structurare şi de punere în operă a cărămizilor.

„Construcţiile din jurul nostru au o influenţă importantă asupra stării noastre de bine. De aceea este foarte important ca în cazul arhitecturii să nu te mulţumeşti doar cu ceea ce există  în prezent, ci să influenţezi viitorul. Mă bucură în mod deosebit faptul că la anumite proiecte înscrise în acest an la Brick Award, un rol deosebit l-a jucat ideea de durabilitate. Se dovedeşte faptul că noţiunea de durabilitate nu poate fi atinsă doar prin tehnologizarea arhitecturii, ci şi prin materialele utilizate, conceptele inteligente de construcţie şi formele, precum şi prin respectarea condiţiilor geografice şi climatice locale. Aceşti factori se reflectă pozitiv asupra bilanţului energetic general, nu doar asupra aportului individual de energie“, a declarat Heimo Scheuch, preşedintele Consiliului de Administraţie din cadrul Wienerberger AG. „Prin programul nostru e4 contribuim la obţinerea unor construcţii de cărămidă eficiente din punct de vedere energetic.“ Decernarea premiilor „Wienerberger Brick Award 2010“ s-a desfăşurat în cadrul unei gale importante organizate pe data de 8 aprilie în cadrul Muzeului Liechtenstein din Viena. Peste 300 de invitaţi internaţionali, precum şi conducerea Wienerberger AG au asistat la ceremonia de decernare a premiilor. Pe lângă recompensele oferite arhitecţilor şi înmânarea trofeelor, în acest an a fost prezentat albumul de arhitectură „Brick 2010“, în cadrul căruia se regăsesc proiectele câştigătoare, precum şi alte 35 de construcţii din cărămidă din întreaga lume. Clădirile rezidenţiale sau cu altă destinaţie, ale căror ziduri frontale, posterioare, acoperişuri de ţiglă sau pavaje sunt scoase în evidenţă, constituie exemple ilustrative despre modul în care arhitectura optimă pe bază de  cărămizi poate constitui o unitate în care se îmbină funcţionalitatea şi construcţia, economia şi ecologia, dar şi senzaţia de confort şi valoarea artistică. Articolele despre conceptul de durabilitate şi despre arhitectura Orientului Îndepărtat completează această lucrarea de arhitectură care conţine 240 de pagini. Cartea publicată la editura Callwey este disponibilă în librării începând din aprilie 2010 şi poate fi comandată online la www.brick10.com.  

Proiectul câştigător: Sediul organismului legislativ şi al Parlamentului din Principatul Liechtenstein, Liechtenstein

Noul sediu al organismului legislativ şi al parlamentului din Principatul Liechtenstein, Liechtenstein – Arhitect: Hansjörg Göritz, Architekturstudio

Noul sediu al Parlamentului din Vaduz are la bază o istorie mai complexă. După ce proiectul ales în urma unui prim concurs a fost respins, arhitectul Hansjörg Göritz a reuşit să câştige un al doilea concurs organizat în anul 2000, astfel încât sediul Parlamentului a putut fi inaugurat în anul 2008. Cele două clădiri noi ale Parlamentului  – „Clădirea înaltă“ şi „Clădirea lungă“ – se află la poalele muntelui pe care se află reşedinţa princiară, precum şi sediul oficial al Guvernului din Principatul Liechtenstein. Göritz a reinterpretat proiectul iniţial şi a creat două clădiri care prin forma deosebit de simplă, aproape sacră sporesc valoarea urbană a capitalei Vaduz şi atrag ca un magnet vizitatorul prin materialitatea unitară şi consecvenţa în folosirea cărămizii decorative de culoare galben-ocru. 680.000 de cărămizi fabricate special în acest scop acoperă pereţii şi plafoanele clădirii, pornind de la garajul subteran şi până la sălile de consiliu. Lumina caldă emanată de suprafeţele din cărămidă creează o atmosferă deosebită atât în interiorul, cât şi în exteriorul clădirii.

Locul al doilea Centrul de documentare privind drepturile omului din Asia de Sud, India

Centrul de documentare privind drepturile omului din Asia de Sud, India – Arhitect: Anagram Architects

Designul şi creativitatea transformă noua clădire de birouri a Centrului de documentare privind drepturile omului din Asia de Sud (South Asian Human Rights Documentations Center -  SAHRDC) din Delhi într-o construcţie extraordinară şi poetică. Pe o suprafaţă de 50 metri pătraţi şi cu un buget limitat cei doi arhitecţi Valbhav Dimri şi Madhav Raman au creat spaţii de birouri eficiente şi competitive. Un accent important s-a pus pe protejarea birourilor de gălăgia şi de blocajele vizuale ale străzii, dar şi de razele solare. Acest fapt s-a realizat prin acoperirea exteriorului clădirii, relativ minimalist, cu o faţadă modernă din cărămizi dispusă pe partea mai lungă a peretelui lateral. Folosind ca inspiraţie arhitectura tradiţională a fost creat un modul unic din cărămizi care se repetă, definit printr-un model optic complex. Designul aminteşte de ornamentele elegante din jalis (brise soleils) care se bucură de o lungă tradiţie în arhitectura indiană. S-au utilizat cărămizi decorative de 230 x 115 x 75 mm, dimensiunea standard a cărămizilor folosite în India. Execuţia acestei faţade complexe a fost rezultatul unui proces de asimilare şi de recalificare derulat pe o perioadă de cinci săptămâni, precum şi a experimentării diverselor tehnici de montare a cărămizilor direct pe şantier. Structura ondulată a peretelui constituie un exemplu estetic de efecte arhitecturale unice obţinute atunci când designul este dat de forma simplă a cărămizii care asigură un model, o formă şi o deschidere complexe.

Locul al treilea: Casa Morjan-Poeten, Germania

Casa Morjan-Poeten, Germania – Arhitect: Nikolaus Bienefeld

Casa de vânătoare construită de arhitectul Nikolaus Bienefeld se remarcă prin simplitatea arhaică. Pe lângă efectul vizual oferit de modul ecologic de execuţie, perspectiva organizată şi perfecţiunea spaţiului transformă clădirea de 62 metri pătraţi într-o mică operă de artă. Însuşi arhitectul a fost cel care s-a ocupat de cel mai mic detaliu de execuţie. Structura zidăriei casei trezeşte impresia de robusteţe, arhaism, dar şi de fineţe şi este o dovadă a rafinamentului oferit în acest caz de arhitectura bazată pe cărămizi. Proiectul a fost realizat, folosind un sortiment ieftin de cărămizi a cărui punere în operă a necesitat experienţă şi exerciţiu. Cadrele uşilor şi ale ferestrelor, precum şi muchiile frontoanelor anulează efectul de monotonie produs prin dispunerea regulată a cărămizilor, iar detaliile oferă un bun exemplu despre modul fascinant de utilizare a acestui tip de material de construcţie. Detaliile artistice ale faţadei, cum ar fi cutia poştală şi soneria, care nu sunt produse standard, scot din nou în evidenţă atenţia acordată amănuntelor în cazul acestei clădiri.
 

Premiul special: Clădiri publice, Republica Mali

Clădiri publice, Republica Mali – Arhitect: Emilio Caravatti

Pentru arhitectul Emilio Caravatti arhitectura reprezintă mult mai mult decât doar un design superficial. Din acest motiv a început să construiască în Republica Mali – una din cele mai sărace naţiuni ale lumii – împreună cu locuitorii din regiune. Atenţia este în acest caz transferată asupra unei arhitecturi a esenţialului. Proiectul premiat  a luat naştere în anul 2005 sub forma unui proiect de tip „work in progress”, care a creat până în prezent diferite edificii publice de infrastructură: două şcoli, un centru de asistenţă medicală şi locuinţe pentru profesori – totul într-o mică savană situată în regiunea Beledougou din vestul statului Mali. Prin intermediul unei reţele ce se bazează pe cunoştinţele locale se încearcă ca împreună cu locuitorii şi în mod special cu organizaţiile sociale existente în fiecare sat, să se realizeze o serie de proiecte; nu în ultimul rând prin folosirea materialelor disponibile la faţa locului şi prin tehnicile tradiţionale de construcţie, parţial uitate. În urma experienţei acumulate pe aceste şantiere, ucenicii au putut aplica cunoştinţele acumulate direct la faţa locului, în satele din alte regiuni. În viitor, aceştia vor avea posibilitatea de a transmite mai departe tehnicile de construcţie asimilate.